ERAM MAI ECHILIBRAȚI ECONOMIC LA 1918 DECÂT ACUM? Partea I
Data: 29-11-2021
Cele mai mari companii ale României Mari erau cotate la Bursa de Efecte, Acţiuni şi Schimb Bucureşti după Unirea din 1918. Se tranzacţionau şi credite ipotecare pe termen de 60 de ani şi efecte comerciale. Valoarea totală a tranzacţiilor la Bursa din Bucureşti depăşea 10,5% din PIB, în 1926.
Acum e mai mult sau mai puţin? Rog specialiştii să verifice ca să ne spună dacă e mică valoarea tranzacţiilor sau e PIB-ul prea mare.Data: 29-11-2021
Cele mai mari companii ale României Mari erau cotate la Bursa de Efecte, Acţiuni şi Schimb Bucureşti după Unirea din 1918. Se tranzacţionau şi credite ipotecare pe termen de 60 de ani şi efecte comerciale. Valoarea totală a tranzacţiilor la Bursa din Bucureşti depăşea 10,5% din PIB, în 1926.
În fine, publicul larg nu știe mai nimic din istoria economică a României interbelice: care au fost cele mai importante companii, ce cifre de afaceri au avut, câte erau cotate la bursă, câte bănci existau, ce infrastructură dețineam, cum îi chema pe antreprenori. Iar un popor care nu-și știe istoria e ca un copil ce nu-și cunoaște părinții, după cum spunea Nicolae Iorga.
Dar chiar dacă nu s-a străduit mai nimeni să-i lumineze pe români, probabil pentru ca aceștia să nu-și dea seama că au cei mai slabi conducători din ultima sută de ani - care, surpriză!, în ciuda străduinţei lor nu vor intra în cartea de istorie - pentru cine știe să caute există date ce arată o economie bine așezată din punctul de vedere al bunurilor non-tradable. Spre deosebire de momentul actual, când prețurile respectivelor bunuri sunt dezechilibrate, dacă privim prin prisma puterii de cumpărare. Fapt, ce se observă la tarifele la utilități, dar și în perfomanța din educație și sănătate.
Prețurile utilităților sunt folosite pentru controlul cererii agregate, la fel ca taxele. Ceea ce înseamnă că atunci când s-au văzut disfuncționalitățile, nu s-a încercat refacerea echilibrului cu ajutorul ofertei și productivității, ci prin intermediul reprimării cererii, în interiorul unor acorduri cu FMI, ceea ce a făcut să avem o economie foarte tulburată. Spre deosebire de interbelic, când prețurile erau bine așezate.
Și dacă s-ar fi stimulat oferta agregată,și nu s-ar fi limitat cererea, nu se sacrificau educația și sănătatea.
Întorcându-ne la început, la Marea Unire, după toate acele dureri de după primul mare război şi criză, economia s-a dezvoltat coerent cu ajutorul pieţei de capital. Care erau „reginele”, cele care se numesc în zilele noastre blue chips-uri.
Astra Română, cea mai mare societate petroliferă din România, înfiinţată în 1910, aparţinea grupului anglo-olandez Royal Dutch Shell. Şi-a majorat capitalul până în 1938 la peste două miliarde, an în care extrăgea şi rafina un sfert din producţia de petrol a ţării. Acţiunile companiei erau cotate la Bucureşti, Paris, Amsterdan şi Anvers.
Steaua Română, apărută în 1895, cu două milioane capital social, pe care l-a crescut la un miliard în 1938. Până la primul război mondial capitalul societăţii a fost german, apoi franco-britanic şi românesc. În 1938 rafina peste o zecime din producţia de ţiţei extrasă şi avea acţiunile cotate la Bucureşti, Zurich, Frankfurt, Paris, Amsterdam şi Basel.
Creditul minier era o companie petrolieră cu capital naţional. Acesta a sporit de la 10 milioane în 1919 la 630 în 1938, an în care rafina 6% din producţia de ţiţei a Regatului României.
(va continua pe 1 decembrie)
Editorial publicat in data de:
29-11-2021
de către Ionuț Bălan
Website:
http://bloguluibalan.ro
Tweet
de către Ionuț Bălan
Comentarii:
0