DE CE E NUMIT ARGINTUL AURUL SĂRACILOR?
Data: 03-04-2023
Aurul se vinde cu 1.970 de dolari pe uncie, platina cu 970.
Suntem în situaţia în care dacă un conductor electric mai slab atinge un preț mai mare, poate că ar fi de preferat argintul și în felul acesta nu s-ar mai destabiliza raportul natural dintre platină și aur, cum l-ar determina economia reală, fără „intervenţia” celei financiare, aşa cum s-a văzut, de pildă, în intervalul 1996 - 2010 când conductorul mai bun a fost mereu mai scump şi preţul celuilalt platinic important, paladiul, deşi fluctuant, se plasa cam la o treime. Data: 03-04-2023
Aurul se vinde cu 1.970 de dolari pe uncie, platina cu 970.
Dar de ce aduc totuşi în discuție metalul alb mult mai ieftin decât platina sau paladiul, fiindcă bimetalismul aur-argint domină multe secole sistemele monetare, până când Legea lui Gresham decide păstrarea aurului și înlăturarea argintului.
Regula formulată de economistul englez în secolul XVI spune că atunci când două monede circulă concomitent pe o piață publicul o va considera pe una bună și pe cealaltă rea.
În momentul de faţă, cu aurul la peste 1.900 dolari uncia și argintul la 23, raportul dintre ele e de 1 la 83 și s-a plasat chiar la 1:90.
Dar n-a fost întotdeauna așa, când a apărut pentru prima oară în Egipt argintul era considerat mai valoros decât aurul!
Haideți însă să deschidem cartea, “Afaceri și căderi financiare în lumea capitalului” şi să răsfoim capitolul “Aur sau argint?”.
Regele Croesus, părintele monedei metalice (sec. IV i.Hr.), stabilește un raport aur-argint de 1:13. În vreme ce în timpul împăratului Traian se situează la 1:12.
Urmează o perioadă în care argintul are un ascendent. Până în anii 1300 circulația monedelor e limitată, tranzacțiile comerciale sunt sporadice, iar elementul cu simbolul Ag în tabelul lui Mendeleev, cu valoarea mai redusă, răspunde mai bine unui schimb de mărfuri scăzut.
Dar relațiile sat-oraș iau amploare, negoțul înflorește și se produce revirimentul aurului. Veneția emite în 1252 florinul din metal galben și în secolul următor și restul Europei reîncepe baterea banilor din aur, iar cursa aur - argint se relansează.
Inițial, bimetalismul se corelează cu diversitatea plăților. Cele mărunte, zilnice, se fac în argint, iar aurul servește la achitarea sumelor mari, ce necesită efort de transport dacă se fac în argint. În Moldova, de pildă, în secolele XV - XVII vânzările imobiliare se realizează doar în florini de aur venețieni.
Mai valoros, aurul se impune treptat ca simbol al bogăției, e mai ușor de tezaurizat. În schimb, argintul e împins spre periferia sistemului monetar. Tradiția acestei diferențieri s-a păstrat multă vreme și a dat naștere la obiceiuri pe care doar istoria le explică.
În Anglia, în secolele XVI - XVII, moneda standard se numește guineea de aur (după provenienţa aurului, din Golful Guineei). Moneda de argint este shilingul. Raportul dintre monede e de 1:20, iar ulterior o guinee echivalează 21 de shilingi.
Atât guineea cât și shilingul se pot folosi pentru plăți, dar banii din aur servesc pentru unele mai importante, nu pentru cheltuieli zilnice, precum shilingii.
O consultaţie medicală costă o guinee, tarif rămas până în zilele noastre. Guineea de aur a dispărut, dar rămâne unitatea de calcul pentru mersul la doctor, aşa cum se observă în vocabularul curent al limbii engleze.
În același timp, shilingul e unitatea prin care orice gospodină britanică își face socotelile la piață, sunt banii de coşniţă.
Bimetalismul răspunde anumitor cerințe, dar este, în esență, un sistem instabil. Începând cu domnia reginei Elisabeta I, circulația monetară e supusă unor reguli care o feresc de abuzururile anterioare, îi asigură stabilitate. Dar, toate încercările de a impune un raport fix aur - argint, esențial pentru funcționarea normală a bimetalismului și pentru evitarea speculațiilor, eșuează.
Fizicianul englez Isaac Newton încercă să rezolve problema bimetalismului. Din 1601 până în 1717 lira sterlină şi-a păstrată intactă cantitatea de argint pe care o conține, dar suferă o deteriorare a valorii față de aur cu o treime, deoarece prețul argintului scade.
Continuarea pe bloguluibalan.ro
Editorial publicat in data de:
03-04-2023
de către Ionuț Bălan
Website:
http://bloguluibalan.ro
Tweet
de către Ionuț Bălan
Comentarii:
0