RELAȚIA OM-INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ: NECESITATEA UNOR NEURO-DREPTURI? (partea a IIi-a)
Data: 01-02-2021
Continuăm cu prezentarea propuselor 5 neuro-drepturi pe care oamenii de știință din Neuro-rights Initiative le consideră necesare pentru protejarea oamenilor în contextul tehnologiilor care folosesc Inteligența Artificială...
(i) Despre dreptul la identitatea proprie s-au scris deja tomuri întregi în mai toate limbile. Neurotehnologiile pot accesa mai multe date de la utilizatori (știați, de exemplu, că se folosește deja în cercetarea comportamentelor umane modul în care utilizați propriul telefon inteligent?), iar aceste date trebuie protejate. Omul trebuie să poată opta pentru împărtășirea sau nu a acestor date către terți, pentru a evita pe viitor posibile situații create cu ajutorul IA, precum cele din scandalul Facebook-Cambridge Analytica. De exemplu, pacienții tratați cu DBS au raportat probleme din ce în ce mai dese, precum stări depresive, tendințe suicidale, anxietate, hiperactivitate emoțională și hypomanie (stare caracterizată prin persistența dezinhibiției și euforiei). Deși aceste simptome nu sunt raportate de fiecare pacient care trece prin procedura DBS, frecvența lor ne îndreptățește să ne punem întrebarea: sunt electrozii implantați responsabili pentru schimbările de personalitate? Și dacă da, care vor fi limitele? Cercetătorii afirmă că trebuie stabilite limite pentru a interzice tehnologiei să distrugă sensul de ”sine”, deoarece ”atunci când oamenii se conectează prin neurotehnologii cu rețelele digitale linia de demarcație dintre conștiința unei persoane și input-urile tehnologice poate deveni foarte neclară”. Data: 01-02-2021
Continuăm cu prezentarea propuselor 5 neuro-drepturi pe care oamenii de știință din Neuro-rights Initiative le consideră necesare pentru protejarea oamenilor în contextul tehnologiilor care folosesc Inteligența Artificială...
(ii) Un atribut exclusiv uman, cu care se laudă atât prelații și politicienii, cât și filosofii sau oamenii de știință este dreptul la liberul arbitru. Redefinirea lui pentru a ține cont de provocările secolului în care trăim trebuie să țină cont de posibilele manipulări externe ale neurotehnologiilor! Pacienții trebuie să primească informații corecte și complete despre efectele secundare și riscurile pe care le presupune implantarea de electrozi în creier. Din păcate, riscurile răspunsurilor emoționale adverse nu sunt exprimate clar atunci când se cere consimțământul pacientului. Ar trebui așadar să se pună problema responsabilității pentru persoanele care experimentează diferite răspunsuri emoționale extreme sau neașteptate, dar mai ales pentru consecințe nefaste. De aceea existența unor neurodrepturi va ajuta pacienții și oamenii în general să se asigure că dezvoltarea neurotehnologiilor se face într-o manieră responsabilă.
Acum trei ani Facebook recruta o echipă de psihologi și programatori pentru a dezvolta tehnologia ”de la gând la scris”, pentru a realiza transpunerea în scris a gândurilor pe care le au oamenii. Deși Facebook a dat asigurări în presă că noua tehnologie nu va fi folosită pentru ”a citi gândurile utilizatorilor săi”, cercetătorii spun că exact acesta este sensul dezvoltării respective tehnologii care a progresat mult din 2017. De altfel, așa cum se știe deja, Facebook este aplicația care solicită cele mai multe date personale utilizatorilor săi!
”Indivizii (oamenii n.n.) trebuie să dețină controlul de ultimă instanță asupra luării deciziilor proprii, fără manipulări necunoscute din partea neurotehnologiilor externe”, propun cercetătorii care doresc rescrierea acestui drept la liberul arbitru într-o manieră modernă.
(iii) Dreptul la confidențialitate mentală privește această nouă preocupare de a limita accesul la datele obținute din analizele pe oameni, guvernate de însăși confidențialitatea actului medical. Dar ce te faci când implanturile nu sunt realizate de medici și nu beneficiază de aceste drepturi și obligații corelative? Practic, cercetătorii spun că e nevoie de o legiferare mai strictă a comerțului cu aceste date: ”Orice date obținute din măsurarea activității neuronale (“NeuroData”) trebuie menținute drept confidențiale. In plus, vânzarea, transferul comercial și folosirea acestor date neuronale trebuie reglementate în mod strict”, postulează cercetătorii.
(va urma...)
Editorial publicat in data de:
01-02-2021
de către Mihai Mătieș
Website:
N/A
Tweet
de către Mihai Mătieș
Comentarii:
0