RELAȚIA OM-INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ: NECESITATEA UNOR NEURO-DREPTURI? (partea a II-a)
Data: 25-01-2021
Legat de tema cine poate face rău cui prin control sau lipsa acestuia, răspunsul oferit de un alt grup de cercetători este întruchipat de paradigma necesității formulării unor ”neuro-drepturi”, care să se adauge Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Cu atât mai mult cu cât Declarația nu a mai fost revizuită de la apariția ei în 1948. Un grup de neurologi din SUA propun instituirea acestor ”neuro-drepturi fundamentale” cu scopul de a proteja oamenii de folosirea malefică a evoluțiilor tehnologice din domeniu. Data: 25-01-2021
Legat de tema cine poate face rău cui prin control sau lipsa acestuia, răspunsul oferit de un alt grup de cercetători este întruchipat de paradigma necesității formulării unor ”neuro-drepturi”, care să se adauge Declarației Universale a Drepturilor Omului.
De curând, tehnologia a generat și nevoia de a reglementa folosirea acesteia în relația cu omul. “Este pentru prima dată în istorie când oamenii pot avea acces la conținutul minții altor oameni. Trebuie să ne gândim foarte atent la modul în care vom aduce acest lucru în societate”, a spus Rafael Yuste, profesor de neuroștiințe la Universitatea Columbia din New York, fondator al grupurilor BRAIN Initiative și NEURORIGHTS Initiative, format din oameni de știință și specialiști în etică, care propune astfel de standarde. “Dacă poți înregistra activitatea creierului și chiar înlocui neuronii, poți, în principiu, să citești mintea oamenilor. Nu este science fiction. Facem asta cu succes pe animalele de laborator”, a spus Yuste în timpul unui panel online la Web Summit, o conferință tehnologică global desfășurată în Decembrie 2020. Nevoia de neuro-drepturi va crește pe măsură ce evoluțiile tehnologice devin tot mai populare și mai comercializate, a completat el.
O serie de tehnologii au generat până acum aplicații în medicină, așa cum ar fi interfețele creier-computer (vezi de exemplu ”Deep Brain Simulation” pentru detalii) care ajută pacienții să deplaseze membrele protetice sau să comunice după o leziune cerebrală. ”Dar aceste neurotehnologii vor fi disponibile din ce în ce mai mult în afara contextului medical”, a precizat John Krakauer, profesor de neurologie la Universitatea Johns Hopkins din Maryland, în cadrul aceleiași conferințe.
Reuters notează că Agenția SUA pentru Alimente și Medicamente a aprobat proceduri de stimulare profundă a creierului – implantarea de electrozi în creier – pentru a trata o serie de tulburări, de la boala Parkinson la epilepsie. Unele companii private vând însă dispozitive și mai performante, care pot fi purtate pentru a monitoriza activitatea creierului, susținând că sunt capabile să urmărească stările de spirit și emoțiile oamenilor/pacienților! Odată ce poți face această interpretare a datelor, poți să le folosești și pentru a incita sau controla anumite stări.
Grupul cercetătorilor amintiți spune că este necesară implementarea unui set de “neuro-drepturi fundamentale”, care ar trebui adăugat la Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Organizația Națiunilor Unite, arată un material al agenției Reuters din decembrie 2020.
Potrivit cercetătorilor de la Neurorights Initiative conduși de Prof. Rafael Yuste, cinci drepturi ar proteja creierul împotriva abuzului cauzat de noile tehnologii – dreptul la identitate (i), dreptul la liber arbitru (ii), dreptul la confidențialitate mentală (iii), dreptul la acces egal la tehnologiile dezvoltate pentru îmbunătățirea creierului (iv) și dreptul la protecție împotriva prejudecății algoritmice (v).
Detalierea acestor drepturi și fundamentarea lor, în editorialul următor...
(va urma)
Editorial publicat in data de:
25-01-2021
de către Mihai Mătieș
Website:
N/A
Tweet
de către Mihai Mătieș
Comentarii:
0