• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

O astfel de situaţie ar putea să releve că economia subterană, spre deosebire de cea la vedere, nu suferă la fel de mult şi păstrează locurile de muncă. Însă mai mult decât atât, majorarea cantităţii de cash poate avea legătură şi cu diminuarea semnificativă a dobânzilor, indusă de relaxarea cantitativă (QE). Fără a fi stimulată economisirea, cei cu sume mici în depozite şi-au luat banii acasă şi i-au depus la saltea sau ciorap în loc să-i mai ţină la bancă, ceea ce coincide cu mărirea cantităţii de cash.

În ceea ce-i priveşte pe cei cu mulţi bani, ce derulează afaceri in economia la vedere, reducerea oportunităţilor în contextul coronavirusului i-a determinat să-şi ducă banii în depozitele în lei. Acestea au crescut intr-o singură lună cam cât în şase din ultimele 12 pentru care există informaţii. Contextul este oarecum surprinzător pentru că firmele obişnuiau să-şi plaseze surplusul de capital în depozitele în valută. Dacă le-au ales pe cele în lei înseamnă că la mijloc e o chestiune de remunerare a resurselor, în circumstanţele în care dobânzile s-au dimininuat dramatic pe fondul QE, până în zona negativă.

Dacă mai era cazul de menţionat, la un asemenea nivel al numerarului, care a crescut de la 14% din masa monetară la final de 2013 şi 16% în primăvara anului 2015, se poate discuta de un eşec din partea măsurilor administrative de micşorare a plăţilor cash impuse în mai 2015, secondate de tombolele pentru aceia care cer bonul fiscal.

Banii gheață - ce pot fi plimbați cu valiza ori care se depozitează la saltea ori ciorap - reprezintă circa 1,5% din masă monetară (M3) în Noua Zeelandă, 3-4% în Marea Britanie, Suedia, Australia ori Canada, 4-5% în Danemarca, 7% în Elveția, 9-10% în zona euro, 12-14% în Polonia, Cehia și Bulgaria. Ceea ce înseamnă că la noi se înregistrează o debancarizare fără precedent a masei bănești!
Website: http://bloguluibalan.ro Tweet