BANCA CENTRALĂ SE RĂZBOIEȘTE CU O INFLAȚIE ATIPICĂ (Partea II)
Data: 18-09-2018
Continuarea editorialului de ieri...
Dacă un formator de opinie – ale cărui intervenții în dezbateri TV și pe bloguri sunt frecvente – susține că Banca Națională este singura vinovată de explozia inflaționistă, cauza fiind intervențiile sale tardive, nu înseamnă că spune adevărul. De altfel, doar spune, nu argumentează. Dacă, în aceeași ordine de idei, un cor de critici ai BNR intervine în spațiul public cu prea mult zgomot și prea puțină analiză, provocând doar confuzie, cauza e că nu sunt citite corect statisticile și datele din piață. Adevărul fiind că din octombrie 2017, de când a debutat actualul ciclu inflaționist, am văzut cum banca centrală, acționând ca în fața unei table de șah, a făcut mutări ce nu au dat greș niciodată. Și le-a făcut exact când trebuia, nici mai devreme și nici mai târziu. De fiecare dată judecând corect. Altfel, dacă după fiecare lună în care au fost provocate șocuri inflaționiste ar fi urmat scumpiri în lanţ, dacă scumpirea combustibililor ar fi continuat să scumpească transporturile, dacă scumpirea electricităţii ar fi continuat să scumpească toate produsele, la care s-ar fi adăugat scumpirile influențate de scumpirea gazelor și a energiei termice, inflația ar fi ajuns mult mai sus! Era deci logic ca banca centrală să-şi consolideze apărarea după fiecare șoc inflaționist, ca să oprească creșterile explozive de prețuri din lunile următoare. Data: 18-09-2018
Continuarea editorialului de ieri...
Având grijă de acele stări de echilibru pe care banca centrală nu și-a îngăduit niciodată să le strice: 1) între stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară; 2) între dinamica dobânzii de politică monetară, creșterea economică și procesul de creditare. Deşi exista o dorinţă generală ca să-și fi început mai repede creșterea și să fi crescut mai mult dobânda-cheie, banca centrală a evitat orice risc de rupere a echilibrelor în economie.
Cauzele primordiale ale șocurilor inflaționiste din octombrie 2017, ianuarie, aprilie și august 2018 au fost în mare aceleași: intervențiile autorităților de reglementare, care au scumpit semnificativ energia electrică, energia termică, gazele naturale sau au majorat accizele la combustibili ori la tutun. Acestea au fost viiturile. Dacă au fost necesare ori nu, dacă au fost făcute la timpul lor sau în momente nepotrivite… e treaba autorităților de reglementare să ofere societății românești explicațiile cuvenite. Treaba Băncii Naționale a fost și este să ridice stăvilare în fața acestor viituri, în momentele cele mai potrivite. Fără să lovească în creșterea economică. Și, mai departe, fără să descurajeze creditarea.
Editorial publicat in data de:
18-09-2018
de către Adrian Vasilescu
Website:
http://bnro.ro
Tweet
de către Adrian Vasilescu
Comentarii:
0