MOTORUL DEZVOLTĂRII VIITOARE A BUCUREȘTIULUI ESTE OTOPENIUL
Data: 11-09-2017
Expresia „România înregistrează un PIB pe locuitor dublu faţă de cel din urmă cu un deceniu” este extrem de generală. În realitate, Bucureştiul generează o valoare adăugată per capita mai mare decât Ungaria şi Estonia, iar Moldova, una similară celei din ţările ex-sovietice, membre ale CSI.
Diferenţa de nivel economic dintre diferitele regiuni ale României e redată fidel de gradul de prosperitate a micilor antreprenori. Municipiul Bucureşti deţine detaşat cea mai mare densitate de IMM (45/1.000 locuitori) din România – subliniază studiul “Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică” – faţă de o medie naţională de 20 IMM/1.000 de locuitori. Nivelul dezvoltării antreprenoriale e remarcabil pentru că ponderea de 21% a numărului de IMM localizate în Bucureşti în total excede cu mult ponderea de 11% a locuitorilor din capitală în populaţia României. Aşadar, baza antreprenorială şi nivelul de dezvoltare economică a Bucureştiului continuă să evolueze cu un avans considerabil în raport cu restul judeţelor României, discrepanţele de dezvoltare fiind tot mai accentuate de la un an la altul.Data: 11-09-2017
Expresia „România înregistrează un PIB pe locuitor dublu faţă de cel din urmă cu un deceniu” este extrem de generală. În realitate, Bucureştiul generează o valoare adăugată per capita mai mare decât Ungaria şi Estonia, iar Moldova, una similară celei din ţările ex-sovietice, membre ale CSI.
Mai mult, Bucureştiul reprezintă un pol de dezvoltare în expansiune, generând creştere economică şi în zonele limitrofe. Judeţul Ilfov oferă un astfel de exemplu prin densitatea mare de IMM active, în contrast cu suprafaţa teritorială restrânsă şi numărul scăzut de locuitori.
Clujul se situează pe poziţia a treia după densitatea IMM active, în timp ce populaţia din judeţ e a opta la nivel naţional.
Ca şi în cazul judeţelor, se constată diferenţe de dezvoltare între regiunile României. Bucureşti-Ilfov se detaşează având cea mai ridicată densitate (44 IMM/ 1.000 locuitori), dublă faţă de următoarea regiune, Nord-Vest.
Numărul mare de întreprinderi la toate clasele de mărime, active în Bucureşti-Ilfov, demonstrează potenţialul economic foarte avansat al acestei regiuni şi integrarea ei în circuitul naţional şi internaţional al schimburilor comerciale.
Corelaţia direct proporţională dintre ponderea populaţiei şi ponderea IMM se poate remarca în cazul regiunilor Nord-Vest, care are o densitate de 22 IMM/1.000 locuitori şi o pondere a populaţiei de 13%, sau Centru, cu 21 IMM/1.000 locuitori la o pondere a populaţiei de 12% pe total România.
La polul opus se situează regiunea Nord-Est, care, deşi deţine cea mai mare pondere a populaţiei (17%), prezintă cea mai redusă valoare la indicatorul densitatea IMM (13 IMM/1.000 locuitori).
În urmă cu trei decenii, conducerea postcomunistă a ţării a moştenit o economie decapitalizată, care avea nevoie de investiţii străine masive pentru a putea păstra întreaga forţă de muncă angajată la acel moment. Dar, în loc să favorizeze mediul de afaceri pentru a atrage cât mai mulţi investitori care să creeze locuri de muncă, politicienii au preferat să deghizeze şomerii în pensionari, până s-a ajuns ca o treime din populaţie să beneficieze de acest statut.
Apoi oamenii au migrat în comunele şi satele de unde au venit.După industrializarea forţată din perioada comunistă, care a mutat milioane de oameni de la sat la oraş, a urmat un deceniu de migraţie inversă.
Ruralizarea populaţiei nu este deloc pe gustul investitorilor. În Estonia primele zece oraşe concentrează 55% din populaţia ţării, ceea ce face să fi atras mai mulţi bani din străinătate decât
Letonia (unde ponderea populaţiei oraşelor mai răsărite în total este de 53%) şi Lituania (43,5%). În Ungaria, primele zece aşezări urbane înglobează 39% din locuitorii ţării şi asta face să se fi bucurat mai mult de atenţia întreprinzătorilor din afară în comparaţie cu Cehia (26%) sau Slovacia (24%).
La noi, primele zece municipii – de la Bucureşti până la Brăila – deţin doar 20% din populaţia ţării. Suntem mai aproape de ruşi (16,5%) decât majoritatea esticilor care au intrat în UE.
Însă exemplele nu trebuie să se oprească la Europa de Est. Vestitele aglomerări urbane de pe coastele Statelor Unite, din zona Marilor Lacuri ori din Golful Mexic pot fi unul dintre motivele pentru care PIB-ul american (calculat la paritatea puterii de cumpărare) se situează în vecinătatea celui european, deși UE are o populație cu 50% mai mare.
(continuarea pe revistabiz.ro)
Editorial publicat in data de:
11-09-2017
de către Ionuț Bălan
Website:
http://www.revistabiz.ro/motorul-dezvoltarii-viitoare-bucurestiului-este-otopeniul/
Tweet
de către Ionuț Bălan
Comentarii:
0