• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

Istoricul G. Filitti ne va spune povestea acestei familii boiereşti, precum şi contextul în care Conacul Bellu a fost construit. Lectorul va povesti despre unul dintre membrii de marcă ai acestei familii, fotograful Alexandru Bellu.

Prezentarea va avea loc în curtea muzeului, în aer liber, respectând regulile de distanţare impuse de contextul în care ne aflăm. Accesul în muzeu se va face în grupuri de maximum 5 persoane.

Participanţii vor beneficia de o lecţie neconvenţională de istorie, precum şi de vizitarea unui muzeu extrem de interesant şi cochet, care găzduieşte o colecţie de obiecte de artă şi mobilier variată şi valoroasă. Casa are o grădină mare, care oferă un cadru armonios pentru expediţia noastră culturală, departe de agitaţia capitalei.

Familia Bellu era la origine aromână, din Moscopole în Macedonia, şi făcea parte din aşa numiţii „armatolos” sau „kleftes”, triburi de războinici şi bandiţi din nordul Greciei, care au jucat un rol important în timpul războiului de independenţă al acestei ţări. La începutul secolului XIX, averea familiei Bellu era una dintre cele mai importante din Muntenia. Mare parte din averea familiei se compunea din moşii.

În Bucureşti, averea familiei Bellu cuprindea terenuri care se întindeau de la Piaţa Chirigii până la Şoseaua Viilor de astăzi, precum şi pe Podul Mogoşoaiei sau str. Dionisie Lupu din zilele noastre. Casele Bellu de pe Calea Victoriei, donate de familie statului român, sunt astăzi sediul Academiei Române, căreia un alt Bellu, în 1941, i-a lăsat întreaga lui avere. În 1930, Eliza Bellu, născută Stirbey, a donat, tot Academiei Române, casele şi via sa din Urlaţi.

Din păcate, numele familiei Bellu nu mai este astăzi amintit la Bucureşti decât de cimitirul Şerban Vodă, numit de toţi bucureştenii „Cimitirul Bellu”, pentru că a fost construit pe un teren oferit de Barbu Bellu, ministru al Cultelor şi Justiţiei, la mijlocul secolului XIX. Website: http://fundatiacaleavictoriei.ro Tweet