• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

Pierzând trenul înapoi către casă, cei doi încearcă să găsească un loc unde să înnopteze. Ajunși la casa muzicianului Sarafanov, aud o conversație a acestuia cu fiul său, Vasenka, iar lui Busâghin îi vine o idee nebunească: să îl convingă pe Sarafanov că el este fiul său ilegitim, astfel asigurându-se că vor avea unde dormi și mânca în acea noapte. Doar că minciuna provoacă un lanț de evenimente pe care nu ar fi putut să le prevadă. Busâghin ajunge să se lege de acea familie fictivă a lui, de Sarafanov, tatăl, de Vasenka, fratele – îndrăgostit iremediabil de vecina sa mai în vârstă decât el, Makarskaia –, de Nina, sora acestuia. Spectacolul invită la o reflectare asupra ideii de familie, dacă legăturile de sânge sunt singurele care pot crea o conexiune reală, autentică între oameni.


Aleksandr Valentinovici Vampilov (1937-1972) a fost unul dintre reprezentanții de seamă ai dramaturgiei ruse în perioada după moartea lui Stalin, cea mai de succes piesă a sa fiind Fiul cel Mare. Aleksandr – numit în onoarea lui Pușkin, fiind născut în același an în care se împlineau 100 de ani de la moartea poetului – nu și-a cunoscut tatăl, întrucât acesta a fost arestat în 1938 în urma unei înscenări și a fost executat în același an, urmând ca numele lui să fie reabilitat în 1957. În 1955, Aleksandr Vampilov s-a mutat în Irkutsk, pentru a urma cursurile la Facultatea de Filologie și a început să publice povestiri în diferite ziare, sub pseudonimul Sanin. A fost angajat la ziarul Tineretul Sovietic, unde a stat până în 1964, când deja contribuise la două volume colective de povestiri și își făcuse debutul ca dramaturg cu piesa Casa cu vedere spre câmp. În 1965, a plecat la Moscova, unde s-a înscris la Institutul de Literatură Gorki. În 1966, an în care a finalizat piesa Fiul cel Mare, inițial intitulată Suburbia, a fost acceptat în Uniunea Scriitorilor, a publicat piesa Rămas bun în iunie, care a ajuns să înregistreze un succes uriaș – în 1967 a avut peste 700 de reprezentații în paisprezece teatre din Rusia – și s-a întors în Irkutsk. Cu Fiul cel Mare a înregistrat un succes și mai mare – în 1978 deja avea peste o mie de reprezentații în 28 de teatre.

Elena Aleksandrovna Nevejina s-a născut în 1969 la Moscova. A absolvit mai întâi Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moscova, apoi, în anul 1998, Institutul Național de Artă Teatrală, la clasa lui P.N. Fomenko. A predat mai întâi la Școala-Studio a Teatrului de Artă din Moscova și din anul 2006 predă la Facultatea de Regie a Academiei Ruse de Artă Teatrală (RATI-GITIS). A montat peste 20 de spectacole în cele mai importante teatre din Moscova, Omsk și Novosibirsk. Pentru spectacolul Jacques și stăpânul său de Milan Kundera, montat la Teatrul Satiricon din Moscova, a fost nominalizată la Premiul Masca de Aur și a primit Premiul Oleg Tabakov și Premiul K.S. Stanislavski. Website: http://new.nottara.ro Tweet